Arta de a sti sa faci un cadou
”
Cadoul nu este obligatoriu, dar a-l oferi este un gest de buna-crestere si de noblete sufleteasca. Oricat am fi de dezinteresati, il privim cu mai multa simpatie pe cel care nu ne intra in casa cu mana goala. Modul in care oferim si primim cadourile se invata. In Japonia, de exemplu, cursurile pe aceasta tema sunt o obisnuinta. Nu intamplator, Japoniei i se mai spune si “tara politetii”.
Intre prieteni, in familie, intre indragostiti se pot face cadouri oricand. Nu trebuie sa asteptam o zi festiva pentru a-i oferi prietenei noastre o pereche de manusi de bucatarie, sotiei o floare sau o ciocolata, sotului un portofel sau o curea, ori bunicii o pereche de papuci de casa. In schimb, cu odraslele noastre trebuie sa fim mai precauti. Le vom invata ca trebuie sa astepte un eveniment special pentru a primi un cadou. Altfel, dorintele lor nu se vor termina niciodata.
Daca rugam pe cineva sa ne cumpere un obiect oricat de mic, ne interesam de pret si ii dam banii. Ar fi indicat sa-l nu il intrebam direct cat a costat, deoarece s-ar putea jena, mai ales daca pretul este foarte mic. Daca persoana isi exprima, totusi, dorinta de a ni-l face cadou, nu protestam la infinit, deoarece ar parea fals. Multumim frumos si tinem minte, caci gestul va trebui intors. Totusi, nu ne facem un obicei in a ne ruga prietenii sa ne cumpere una sau alta cu promisiunea ca vom plati.
Cadourile pot fi orice: de la un obiect util (ex. un deschizator de conserve), o tigaie, un set de pahare pana la lucruri mai costisitoare, dar nu la preturi exagerate (cuptoare cu microunde, televizoare, frigidere etc.). Cele extrem de scumpe le putem face cadou fratilor, parintilor, bunicilor etc.
Eticheta cu pretul trebuie inlaturata de pe cadouri. Exceptie fac discurile si cartile, dar numai in cazul in care pretul este tiparit pe ele. Daca exista o eticheta atasata de catre vanzator, o inlaturam cu grija. Intre filele cartii punem o felicitare sau hartie eleganta in care scriem cateva randuri de suflet. Cel care o primeste are voie sa noteze, intr-un colt, discret, numele celui de la care a primit-o sau, si mai simplu, sa lase in ea felicitarea.
Deschiderea cadourilor se face tinand cont de musafiri. Daca ai invitat prieteni din mai multe trepte sociale, este bine sa eviti acest lucru. Pentru cineva care nu si-a permis sa-ti cumpere decat un desfacator de conserve nu este confortabil sa asiste, in prezenta celorlalti, atunci cand deschizi un cadoul cuiva care ti-a cumparat o bijuterie din aur sau un ceas scump. Daca, insa, ai un singur musafir, deschizi darul in preznta lui.
Este de prost gust ca, in momentul deschiderii cadoului, sa protestezi ca e prea scump sau, dimpotriva, sa-ti scape ca asa ceva mai ai in casa. Multumesti politicos si te bucuri. De mult tact trebuie sa dam dovada si atunci cand copiii nostri ne ofera adouri. Este de asteptat ca micutii sa nu fie atat de priceputi, dar dorinta lor de a-ti oferi trebuie tratata cu respect si cu mult entuziasm. Mai tarziu, intr-o alta conjunctura, ii invatam cum se cumpara un cadou. Cel care a facut un dar nu insista prea mult cu intrebarea daca ne place sau nu.
Este normal ca, atunci cind calatorim, sa cumparam suveniruri pentru prieteni, cunostinte, rude, colaboratori. Gestul vostru ii va face pe prieteni sa va pretuiasca si mai mult, iar dusmanii vor fi pusi in incurcatura. Ce ne facem atunci cand primim suveniruri iar acestea sunt niste kitchuri? In nici un caz nu ne tradam nemultumirea, dar nici nu ne putem lasa obligati sa le privim toata viata. Le vom pune intr-un dulap, o vreme, dupa care le aruncam sau le daruim cuiva despre care credem ca ii plac.
Nu daruim, daca nu ne pricepem, timbre unui filatelist, accesorii de pescuit unui pescar, culori unui pictor. Ei stiu cel mai bine ce anume le trebuie. Daca vrem sa ne aratam recunostinta cuiva care ne-a facut un bine (medic, profesor, avocat etc.) ne rezumam la albume de arta, carti, cutii cu bomboane, dulciuri facute de noi sau bauturi fine. Persoanelor de care nu suntem apropiati nu le oferim imbracaminte sau obiecte de toaleta. Ne rezumam la o esarfa, un fular sau o colonie de foarte buna calitate. Nu cumparam spray-uri, farduri, ape de toaleta, sapunuri, ciorapi sau alte obiecte numai pentru a nu merge cu mana goala, pe principiul “gestul conteaza”.
Ambalajul unui dar este foarte important. Hartia, panglicile, sacosele speciale sunt obligatorii. Nu le invelim in orice fel de hartie sau in una de cadou care a mai fost folosita si cu alta ocazie.
“Sa nu uitam sa daruim in viata flori”
Orice cadou se ofera insotit de o floare. Nu se ofera si nici nu se tin in casa flori artificiale. Deoarece avem de unde alege, ar trebui sa ne ferim sa daruim banalele trei garoafe, atat de obisnuite in “epoca de aur”. Se vor evita florile prea mari sau prea pretentioase: cale, crini imperiali, orhidee, nuferi. Toate florile sunt frumoase, dar vom cauta ca gestul nostru sa nu para unul snob si fortat.
Florile nu se ofera in ambalaj, oricat de frumos ar fi acesta. Florile sunt frumoase prin insasi denumirea lor. Nu le trebuie artificii. La aniversari, onomastici si alte evenimente “vesele” numarul florilor oferite trebuie sa fie impar. Numai la ceremonii funebre numarul este par.
Barbatilor nu li se ofera flori decat daca sunt la spital. Unei cunostinte care se afla in spital, nu ii oferim flori cu miros puternic si nici prea mari. Ne gandim sa ii si ducem un vas potrivit – o vaza frumoasa – pentru a nu fi nevoita sa le puna in sticle de lapte sau borcane de gem, asa cum se intampla adesea.
Ghivecele de flori pot inlocui clasicul buchet. Un gest foarte elegant este si a oferi flori prin intermediar, fie printr-o persoana particulara (de preferat necunoscuta de cel caruia ii trimitem buchetul), fie printr-o firma specializata. Buchetul sa fie insotit de o carte de vizita sau de cateva randuri adresate destinatarului. Acesta este obligat sa telefoneze expeditorului si sa multumeasca.
In nici o situatia nu refuzam florile care ni se daruiesc. Regula nu este, insa, valabila si pentru obiecte. De regula, nu avem voie sa refuzam un cadou, dar sunt cazuri cand acesta poate fi interpretat ca un mijloc de presiune sau de constrangere. A-l acepta inseamna ca accepti sa si faci serviciul respectiv. Mai putem refuza si cadoul cuiva care ne-a calomniat, ne-a jignit, ne-a umilit.
Indragostitii care s-au certat nu isi restituie cadourile, decat (de preferinta) in situatiile prezentate mai sus. De asemenea, o femeie care nu accepta o cerere in casatorie, va restitui inelul de logodna.
La ce evenimente mai daruim cadouri
La nastere si la botez vom duce cadouri atat mamei cat si copilului. Ne putem consulta cu familia copilului, pentru ca este neplacut ca aceasta sa se aleaga cu doua carucioare, doua premergatoare si tot asa. Nasii trebuie sa ii duca finului, in afara de trusoul obisnuit si un cadou valoros, pe care sa il aiba toata viata: un serviciu din portelan fin, o bijuterie din aur, un tacam din argint etc. Nici mama nu trebuie uitata de nasi. Un cadou potrivit ar fi o bijuterie, un ceas, un tablou, o carte, o vaza, un parfum etc.
Proaspat casatoritii au nevoie de lucruri utile pentru casa. Pentru a evita “surpriza” dublelor cadouri, ar fi de prefertat sa discutam cu ei sau cu parintii lor. In ziua nuntii vom oferi, obligatoriu, flori. Mirele trebuie sa-i faca un cadou miresei.
Intr-o casnicie frumoasa, ziua casatoriei se aniverseaza in fiecare an. Cadourile vor fi folositoare pentru casa. Demne de retinut sint si denumirile acestor aniversari: la un an – nunta de hirtie; la 3 ani – nunta de piele; la 5 ani – nunta de lemn; la 10 ani – nunta de cositor; – la 12 ani – nunta de matase; – la 15 ani – nunta de portelan; la 20 de ani – nunta de cristal; la 25 de ani – nunta de argint; la 30 de ani – nunta de perle; la 40 de ani – nunta de rubin; la 50 de ani – nunta de aur; la 75 de ani – nunta de diamant. Avand in vedere scaderea duratei de viata, in multe locuri din lume si din tara noastra, nunta de diamant se sarbatoreste la 60 de ani de casatorie.
Cand un om politicos merge in vizita intr-o casa cu copii, nu va intra cu mana goala. Va cumpara bomboane, fructe, ciocolata, o carte de colorat, o cutie de acuarele etc. Cand suntem invitati la masa sau la petrecere, fara a fi un eveniment deosebit, vom aduce flori sau o bautura buna.
”
Sursa: estnews.ro
ali3n's Blog 